[P] - Autopraktica - Automotive Blog

Autopraktica - un blog despre industria auto.

Muscat Ottonel

Soiul este orginar din Franta, cultivat aproape in toate tarile viticole ale Europei. In tara noastra se intalneste in majoritatea podgoriilor, cu deosebire in cele din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, 5- mai rar 3- lobata, cu marginile orientate spre fata superioara si cu dintii rari si latiti in baza, Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, de obicei aripati. Boabele sunt mijlocii ca marime, sferice cu pielita de grosime mijlocie, colorate verde-galbui, cu onuanta albicioasa din cauza stratului gros de pruina. Miezul este semizemos, crocant, cu gust placut de "muscat".

Soiul Muscat Ottonel prefera un climat racoros, cu tomne lungi. De aceea, poate fi cultivat cu rezultate deosebit de bune in podgoriile din Transilvania (Tarnave, Alba Iulia, Aiud, Lechinta etc) si moldova (Husi, Iasi etc). Soiul prezinta insa o rezistenta slaba la seceta. In zonele sudice ale tarii, unde coacerea se face fortat, continutul de aciditate, ca si intensitatea aromei, scad. Productiile obtinute variaza intre 6-8 t/ha (la Blaj) si 14-16 t/ha (Odobesti).

Maturarea soiului are loc devreme, imediat dupa Chasselas. La maturarea deplina, mustul contine 190-210 g/l zaharuri. Se preteaza la supramaturare, cand continutul in zaharuri creste la 230-270 g/l, in prezenta unei aciditati de 2.6-3.2 g/l. Soiul poate fi utilizat si ca soi de masa, pentru consum in stare proaspata.

In arealele de cultura neprotejata a vitei de vie, soiul Muscat Ottonel poate fi condus in forme semiinalte si inalte, ce asigura cresterea productiei cu 20%-60% fata de forma joasa. Incarcatura de 12-21 ochi/mp se repartizeaza pe coarde de rod de 12 ochi lungime sau cordite (4-6 ochi lungime). 

dexonline.ro

MUSCÁT n. 1) Soi de viță de vie, având struguri cu aromă de tămâie. 2) Vin produs din acest soi de struguri.

Busuioaca de Bohotin

Soi cultivat de foarte mult timp la Bohotin (jud. Iasi), de unde-i provine si numele. In prezent se intalneste pe suprafete reduse in podgoriile Husi si Dealu Mare.

Se aseamana foarte mult cu soiul Tamaioasa Romaneasca. Se deosebeste, in principal prin coloritul specific violet-vinetiu al boabelor. Comparativ cu soiul Tamaioasa Romaneasca, puterea de crestere a butucilor este mai redusa, productiile ceva mai scazute (6-8 to/ha). Cu toate ca are un bun potential de acumulare a zaharurilor (230 - 240 g/l), nu atinge nivelurile realizate de Tamaioasa Romaneasca.

Din soiul Busuioaca de Bohotin se obtin vinuri superioare, aromate, semidulci sau dulci, de culoare maronie-inchis. 

Tamaioasa Romaneasca.

Sinonime: Tamaioasa alba de Dragasani, Busuioaca de Moldova, Muscat Frontignan.

Soiul Tamaioasa Romaneasca, se cultiva aproape in toate podgoriile subcarpatice, cu precadere la Pietroasele, Dragasani, Stefanesti Arges, iar in ultima perioada si in alte zone. 

Frunza adulta este mijlocie catre mare, 3 sau 5-lobata, scamoasa pe fata inferioara. Dintii de pe marginea limbului sunt mari, desi, ascutiti, asezati cate trei in trepte, colorati in galben. 

Strugurii sunt mijlocii ca marime, conici sau cilindro-conici, uni sau bi-aripati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, cu pielita de grosime mijlocie, colorata la coacerea deplina in galben, cu numeroase pete ruginii si acoperita cu multa pruina. Miezul este usor crocant sau zemos, cu gust intens, specific de muscat (tamaios).

foto - www.pietroasaveche.ro

Soiul Tamaioasa Romaneasca are cerinte mai mari de caldura si lumina, cere toamne lungi si insorite care sa permita acumularea lenta a zaharurilor. Nu are rezistenta buna la ger, seceta sau umiditate in exces. Este puternic atacat de oidium, putregaiul cenusiu, viespi, etc.

Soiul are fertilitate mijlocie. Productiile realizate oscileaza intre 7-10 to/ha, dar soiul se remarca in special prin acumularea unor cantitati mari de zaharuri. Pana la maturare, acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar la supramaturare, la care se preteaza deosebit de bine, atinge 250-270 g/l si chiar mai mult. 

Vinurile obtinute din soiul Tamaioasa Romaneasca sunt, in general, de desert, placut aromate, de o finete si distinctie rare.

Se preteaza destul de bine la conducerea semiinalta si inalta, cu taiere Guyot pe tulpina, obtinandu-se un spor de productie de circa 4 to/ha. Incarcatura pe ochi lasata la taiere variaza intre 12-16 ochi/mp in zona Dragasanilor si 18-24 ochi/mp in zona Dealu Mare, repartizata fiind pe coarde lungi de 10-12 ochi sau de 12-14 ochi. 

Pentru a favoriza acumularea de zaharuri in boabe si a evita atacul de putregai cenusiu in toamnele umede, se recomanda un desfrunzit partial cu circa o saptamana inainte de maturarea boabelor. 

Vezi vinuri din Tamaioasa Romaneasca pe www.vin24.ro

Soiuri pentru vinuri aromate.

Grupa soiurilor pentru vinuri aromate cuprinde acele soiuri care contin mai ales in pielita bobului, in straturile din imediata vecinatate a miezului, substante aromate ce imprima vinurilor aroma de muscat (tamaios).

Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel, la care in ultimii ani se adauga si Busuioaca de Bohotin. 

Plantatiile cu soiuri aromate nu ocupa suprafete prea mari, fiind de 3.6% din suprafata totala pentru struguri de vin, insa cu mari posibilitati de extindere in viitor.

Burgund Mare

Gros Burgunder. Se pare ca este o selectie din Pinot Noir. Este putin raspandit la noi in tara, se cultiva in special in podgoria Minis si in centrele de la Recas, Silagiu din judetul Timis. 

Frunza adulta este mare, intreaga sau 3-lobata, gofrata, cu perisori pe partea inferioara. Strugurii sunt mijlocii ca marime, cilindro-conici, uniaxiati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu-violaceu inchis si acoperite cu pruina intensa. Miezul este zemos, necolorat. 

Soiul Burgund Mare, are o putere de crestere mijlocie spre mare, in comparatie cu Pinot Noir, o rezistenta mai buna la putregaiul cenusiu si mai scazuta la ger. 

Asigura productii mari ce pot atinge 12-14 to/ha, cu un continut de 180-190 g/l zaharuri. 

In ansamblu este un soi valoros prin productiile realizate ca si prin continutul mai ridicat in antociani ai pielitei boabelor. 

Soiul mai este cunoscut/promovat si cu denumirea de Blaufrankisch. 

ANTOCIÁN, antocieni, s. m. Pigment din sucul plantelor care dă florilor, fructelor și frunzelor culoarea roșie, albastră sau violetă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. antocian. (www.dexonline.ro)

Pinot Noir

Spatburgunder. Este un soi francez foarte raspandit azi in toate tarile producatoare de vinuri rosii. In tara noastra se intalneste in cultura aproape in toate podgoriile, cu exceptia celor din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, trilobata, deseori intreaga, colorata verde-inchis, usor gofrata si fin scamoasa pe ambele fete. Strugurii sunt mici, cilindro-conici sau cilindrici, rar aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor deformata din cauza desimii in struguri, colorate negru-albastrui, cu miezul necolorat. 

Soiul Pinot Noir se caracterizeaza prin perioada scurta de vegetatie (150-160 zile), vigoare mijlocie, rezistenta buna la seceta, ger si oidium si rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu. 

Se comporta foarte bine la terenurile calcaroase, cum sunt cele de la Murfatlar, altoit pe Chasselas. Fertilitatea mijlocie a acestui soi si greutatea medie scazuta a strugurilor conduc la obtinerea unor productii relativ mici, de 7-8 to/ha si mai rar de 10 to/ha, dar de calitate superioara (210 - 220 g/l zaharuri). Soiul se preteaza la supramaturare, acumulandu-se peste 250 g/l zaharuri.

Soiul Pinot Noir, datorita puterii de crestere mica, nu se preteaza la cultura inalta, dar reuseste destul de bine la conducerea semiinalta, cu cordon bilateral Cazenave*. Reclama incarcaturi de ochi variabile, intre 12-14 ochi/mp la Murfatlar si Minis si 16-18 ochi/mp la Valea Calugareasca si Samburesti. In areale de cultura secetoasa, reclama irigarea.

* Cazenave - tip de taiere - cordonul Cazenave, uni- sau bilateral, cu verigi de rod formate din cordite de 3 - 4 ochi lungime si cepi de inlocuire, pe o tulpina de 60 - 80 cm inaltime;